Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Casimcea se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat în bară de un brâu undat de argint. În partea superioară, în stânga, se află un ciocan și o daltă de aur, dispuse în săritoare. În partea inferioară, în dreapta, se află o elice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Dalta și ciocanul fac trimitere la sculptorul Ion Jalea, care s-a născut pe aceste meleaguri. Brâul undat reprezintă pârâul Casimcea, care dă denumirea localității. Elicea simbolizează parcurile eoliene din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 591 din 07 august 2014).
CASIMCEA
Membru ACoR din
15.12.2004
Stema comunei Ceamurlia de Jos, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
CEAMURLIA DE JOS
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei Ceatalchioi, județul Tulcea
Stema comunei Ceatalchioi, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat și tăiat. În partea dreaptă, în câmp de argint, se află o salcie plângătoare, verde. În partea stângă, în câmp verde, se află un berbec trecând spre dreapta, de aur. În partea de jos, în câmp albastru, se află un pește de argint, înotând spre dreapta. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Salcia face trimitere la numele satului Sălceni aparținător comunei. Berbecul și peștele semnifică ocupațiile specifice zonei, piscicultura și creșterea animalelor. Coroana murală cu un turn crenelat reprezintă rangul administrativ al localității, cel de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 11 mai 2021).
CEATALCHIOI
Membru ACoR din
29.11.2004
Stema comunei Cerna, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
CERNA
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei Chilia Veche, județul Tulcea
Potrivit anexei nr.1, stema comunei Chilia Veche se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în diagonală de o bandă de argint. În cartierul I, în câmp roșu, se află un turn de biserică, de aur, având acoperișul în formă de bulb de ceapă și surmontat de o cruce. Turnul are o fereastră arcuită de culoare neagră. În cartierul II, pe fond albastru, se află trei tulpini cu papură și doi nuferi de aur ieșind din valuri. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Turnul reprezintă principalul monument de arhitectură al comunei Chilia Veche, iar biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”, care datează din secolul XIX-lea şi constituie un reper al comunei Chilia Veche, este alcătuită din turnuri înalte de 45 m. Nuferii și papura simbolizează Rezervația Biosferei Delta Dunării, iar valurile semnifică fluviul Dunărea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 235 din 09 aprilie 2009).
CHILIA VECHE
Membru ACoR din
27.02.2009
Stema comunei Ciucurova, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
CIUCUROVA
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei Crișan, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
CRIȘAN
Membru ACoR din
28.10.2014
Stema comunei Dorobanțu, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
DOROBANȚU
Membru ACoR din
13.12.2004
Stema comunei Frecăței, județul Tulcea
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Frecăței se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint, cu bordură roșie, încărcată cu patru spice de grâu de aur. În partea superioară, la dreapta, se află un ciorchine de strugure cu frunze de aur, iar la stânga se află un copac dezrădăcinat de aur. În partea inferioară se află o biserică de argint construită în plan triconic cu două turle, cu pridvor închis, așezate dreapta-stânga, de formă poligonală în vârf, iar deasupra fiecărei turle este așezată o cruce latină; pridvorul este închis având o ușă neagră, iar de o parte și de alta a lui se află câte o fereastră neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Spicele simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat reprezintă hidrografia localității. Ciorchinele de strugure evocă bogăția viticolă a zonei. Copacul înfățișează plantațiile pomicole din zonă, precum și pădurile de fag și stejar. Biserica simbolizează Mănăstirea Celic-Dere din localitate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 272 din 23 aprilie 2015).
FRECĂȚEI
Membru ACoR din
03.12.2004
Stema comunei Greci, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
GRECI
Membru ACoR din
24.03.2005
Stema comunei Grindu, județul Tulcea
Stema comunei Grindu, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, se află o pisică sălbatică de aur, privind spre dreapta. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un caiac cu o pânză, 8 vâsle și cârmă, cu prova spre stânga, totul de argint; în dreapta caiacului se află o cruce cu brațe inegale asuprind o semilună, totul de argint; în vârful scutului se află un brâu undat de argint, încărcat cu trei pești negri, orientați spre dreapta. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Pisica sălbatică simbolizează vechiul nume al localității, Pisica, precum şi Cotul Pisicii, cotitura în unghi drept pe care fluviul Dunărea o face în acest loc. Caiacul și crucea asuprind semiluna semnifică legenda întemeierii acestei localități încă din secolul al XVIII-lea. Brâul undat și peștii reprezintă ocupația de bază a locuitorilor din zonă, respectiv piscicultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 125 din 20 februarie 2007).
GRINDU
Membru ACoR din
20.12.2004
Stema comunei Hamcearca, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
HAMCEARCA
Membru ACoR din
15.03.2011
Stema comunei Horia, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
HORIA
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei I.C. Brătianu, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
I.C. BRĂTIANU
Membru ACoR din
20.12.2004
Stema comunei Izvoarele, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
IZVOARELE
Membru ACoR din
27.07.2016
Stema comunei Jijila, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
JIJILA
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei Jurilovca, județul Tulcea
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Jurilovca se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat de o filieră de aur. În șef, în câmp roșu, se află trei pești de aur, orientați spre dreapta. În partea inferioară, în câmp albastru, scutul are vârful ondulat de argint, cu filieră neagră, din care iese o lebădă argintie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Piscicultura reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Lebăda face parte din fauna zonei. Vârful ondulat simbolizează apele complexului lagunar Razim-Sinoe, situat în extremitatea sudică a triunghiului deltaic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 272 din 23 aprilie 2015).
JURILOVCA
Membru ACoR din
17.12.2012
Stema comunei Luncavița, județul Tulcea
Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Luncavița se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, deasupra unor munți de argint, se află o albină de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află o barcă pescărească cu năvod, totul de aur, plutind pe o apă în culori naturale. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Albina și barca pescărească semnifică ocupațiile de bază ale locuitorilor, apicultura și pescuitul. Apa reprezintă fluviul Dunărea care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 747 din 25 octombrie 2011).
LUNCAVIȚA
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei Mahmudia, județul Tulcea
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Mahmudia se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, cu un șef zidit de argint. În partea inferioară sunt amplasate două ciocane de argint în săritoare, iar peste ciocane se află o ancoră neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Zidul evocă Cetatea Salsovia, cetate recunoscută pentru zidurile puternice. Ciocanele simbolizează una dintre ocupațiile locuitorilor, atât din trecut, cât și din prezent, respectiv mineritul de suprafață (calcar siderurgic).Ancora reprezintă portul Mahmudia și activitatea de transport naval. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 272 din 23 aprilie 2015).
MAHMUDIA
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei Maliuc, județul Tulcea
Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Maliuc se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea dreaptă, în câmp roșu, se află un mănunchi de spice de grâu din care iese un caduceu, totul de aur. În partea stângă, în câmp albastru, se află un vultur de argint în zbor, văzut din profil. În vârful scutului, în câmp de argint, se află valuri albastre, în care înoată un pește de argint, spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Spicele de grâu simbolizează una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Caduceul reprezintă activitatea economică din zonă, comerțul. Vulturul face referire la denumirea satului Vulturu, ce aparține comunei. Valurile reprezintă hidrografia comunei și satelor aflate pe brațul Sulina, iar peștele simbolizează o altă ocupație de bază a locuitorilor, pescuitul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 450 din 16 iunie 2016).
MALIUC
Membru ACoR din
09.12.2011
Stema comunei Mihai Bravu, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
MIHAI BRAVU
Membru ACoR din
26.11.2004
Stema comunei Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea
Stema comunei Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În șef roșu, 3 besanți de aur. În partea centrală, în câmp albastru, un deal de argint, surmontat de un buchet de două spice de grâu și o floarea soarelui, flancat la dreapta de o rândunică și la stânga de un lăstun, totul de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Besanții fac trimitere la tezaurul de la Uzum Baiir, cel mai mare tezaur monetar din Europa ce a fost descoperit pe colina Uzum Baiir, de lângă localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea. Tezaurul este compus din 23.440 de monede de argint (dirhemi sau asprii), emisiuni ale hanilor Hoardei de aur din secolul al XIII-lea, 103 lingouri de argint, 5 bijuterii, 6 vase (3 de aramă și 3 ceramice) și 195 de monede de aur bizantine (hyperperi), emisiuni din perioada 1254-1327. Numărul besanților indică numărul satelor componente ale comunei. Buchetul cu floarea soarelui și spicele de grâu reprezintă ocupația specifică zonei, agricultura. Rândunica și lăstunul fac referire la denumirea satelor aparținătoare comunei (satele Rândunica și Lăstuni). Dealul semnifică Rezervația naturală Deniz Tepe de pe teritoriul comunei, comună caracterizată prin dealul Deniztepe (258 m). Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 592 din 14 iunie 2021).
MIHAIL KOGĂLNICEANU
Membru ACoR din
16.12.2004
Stema comunei Nalbant, județul Tulcea
Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Nalbant se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, cu un șef zidit de argint. În partea inferioară se află o potcoavă de argint din care iese un buchet de spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Zidul evocă ruinele unor așezări romano-bizantine și fortificațiile romane din localitate. Potcoava dă denumirea localității, care este de origine turcă și înseamnă potcovar. Buchetul de spice simbolizează una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 272 din 23 aprilie 2015).
NALBANT
Membru ACoR din
10.12.2004
Stema comunei Niculițel, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
NICULIȚEL
Membru ACoR din
31.08.2004
Stema comunei Nufăru, județul Tulcea
Stema comunei Nufăru, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat și tăiat. În cartierul I, pe fond auriu, se află un nufăr alb în culori naturale, cu frunze verzi. În cartierul II, în câmp roșu, sunt plasate patru spice, de aur, legate în mănunchi. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o cetate în ruină, din care se mai văd resturi de zid, din turnul central și din cele două bastioane rotunde de la capetele zidului; totul este de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificația elementelor însumate: Nufărul dă denumirea localității. Spicele de aur fac referire la principala ocupație a locuitorilor, agricultura. Ruinele cetățenii sunt legate de urmele stăpânirii bizantine în zonă, unde se află unul dintre cele mai importante situri arheologice ale județului Tulcea – „Cetatea Preaslăvită”. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 25 iunie 2008).
NUFĂRU
Membru ACoR din
25.11.2004
Stema comunei Ostrov, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
OSTROV
Membru ACoR din
26.11.2012
Stema comunei Pardina, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
PARDINA
Membru ACoR din
30.01.2009
Stema comunei Peceneaga, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
PECENEAGA
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei Sarichioi, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
SARICHIOI
Membru ACoR din
14.12.2004
Stema comunei Sfântu Gheorghe, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
SFÂNTU GHEORGHE
Membru ACoR din
27.12.2004
Stema comunei Slava Cercheză, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
SLAVA CERCHEZĂ
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei Smârdan, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
SMÂRDAN
Membru ACoR din
15.12.2004
Stema comunei Somova, județul Tulcea
Potrivit anexeinr. 1.6, stema comunei Somova se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint și încărcat cu un pește negru (somn). În partea superioară se află trei miei de aur. În partea inferioară se află un samovar de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Mieii reprezintă activitatea economică a localității, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat și peștele simbolizează rețeaua de lacuri, ghioluri şi canale legate între ele prin canale naturale, precum și bogăția piscicolă a zonei. Samovarul dă denumirea localității, fiind descoperit pe teritoriul comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 272 din 23 aprilie 2015).
SOMOVA
Membru ACoR din
30.11.2004
Stema comunei Stejaru, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
STEJARU
Membru ACoR din
24.11.2004
Stema comunei Topolog, județul Tulcea
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Topolog se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, jumătate albastru, jumătate de argint, și despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o albină de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp argintiu, se află un bujor roșu cu mijlocul de aur. În partea inferioară, în câmp verde, se află un cerb de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat reprezintă râurile Topolog și Valea Rostilor. Albina reprezintă cele șapte sate componente ale comunei, care sunt reunite asemeni unui stup de albine. Cerbul simbolizează fauna zonei și dă denumirea unuia dintre satele componente ale localității. Bujorul de munte sau smârdarul se regăsește în flora localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 591 din 07 august 2014).
TOPOLOG
Membru ACoR din
23.12.2004
Stema comunei Turcoaia, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
TURCOAIA
Membru ACoR din
13.12.2004
Stema comunei Valea Nucarilor, județul Tulcea
Nu are o stemă aprobată prin H.G.
VALEA NUCARILOR
Membru ACoR din
29.11.2004
Stema comunei Văcăreni, județul Tulcea
Potrivit anexei nr. 1.7, stema comunei Văcăreni se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află un corn al abundenței de aur. În partea inferioară se află trei pești de argint, dispuși 2:1, înotând spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate: Cornul abundenței face trimitere la bogăția localității și la una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, legumicultura. Brâul undat simbolizează fluviul Dunărea. Peștii reprezintă o altă ocupație veche a locuitorilor, pescuitul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. (Stema a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 272 din 23 aprilie 2015).
